DOMENII ȘI SCOPURI

Începuturile anuarului „Studii şi comunicări de etnologie” îşi au sorgintea în preocupările folcloriştilor şi etnografilor din Sibiu de a se organiza într-o asociaţie profesională care să le permită să-şi facă auzită vocea şi, îndeosebi, punctele de vedere privind statutul şi soarta culturii şi civilizaţiei tradiţionale, într-o lume secularizată, pornită pe calea fără întoarcere a industrializării şi cooperativizării. Prilejul s-a ivit în primăvara anului 1977, când s-a constituit, în cadrul festivalului cultural artistic „Cibinium”, Asociaţia Folcloriştilor şi Etnografilor din Judeţul Sibiu (AFES) care urma să funcţioneze pe lângă „Centrul Judeţean al Creaţiei Populare” (prof. univ. Gh. Pavelescu – preşedinte, prof. Ilie Moise – secretar, prof. Laura Sârbu, prof. univ. dr. Gh. Şoima, prof. dr. Corneliu Bucur şi prof. Horst Klusch – responsabili de secţii).

Printre obiectivele trecute în Statut… figura şi editarea unui buletin științific anual, în care să se publice rezultatele cercetărilor întreprinse de membrii Asociaţiei… Astfel, în anul următor, toamna, apărea, sub egida „Asociaţiei Folcloriştilor şi Etnografilor”, primul număr al anuarului „Studii şi comunicări”, volum îngrijit de Ilie Moise, al cărui sumar cuprindea 15 lucrări semnate de: Gh. Pavelescu, Ilie Moise, Anca Goţia, Laura Sârbu, Amalia Pavelescu, Lăcrimioara Bitea, Gh. Şoima, Karl Fisi, Corneliu Bucur, Ion Albescu, Raymonde Wiener şi Horst Klusch.

Tomul al II-lea, îngrijit de Ilie Moise şi editat, sub egida Comitetului Judeţean de Cultură, de Asociaţia Folcloriştilor şi Etnografilor, apare abia în 1980 datorită unor probleme administrative. Următoarele două tomuri au apărut în 1981, respectiv în 1983, an în care, printr-o dispoziție a CC al PCR, sunt suspendate toate tipăriturile județene.

După opt ani de la sistarea periodicului, în august 1990 – sub patronajul Inspectoratului pentru Cultură al Judeţului Sibiu, al Institutului de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române și în urma eforturilor depuse de cercetătorii Ilie Moise și Anca Goția – a apărut volumul al V-lea al seriei Studii şi comunicări, având ca redactor responsabil pe Ilie Moise. Astfel, volumul V a apărut ca o continuare firească a vechiului periodic, având aceeaşi structură şi acelaşi redactor responsabil.

Din 1992, devine periodic al Academiei Române, sub titlul Studii şi comunicări de etnologie, adresându-se atât specialiştilor (cercetători, muzeografi, universitari), cât şi acelora care sunt preocupaţi de identitatea noastră culturală şi etnică.

La scurtă vreme, în 1998, Academia Română s-a aflat în imposibilitatea de a mai finanța toate revistele, Studii și comunicări de etnologie primind sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu. Apariția periodică a fost posibilă, de asemenea, printr-o serie de proiecte depuse și câștigate la Administrația Fondului Cultural Național.

Până în anul 2023 au apărut 36 de volume, cu peste 9000 de pagini tipărite, scrise de cca 300 de colaboratori, români și străini. În ultimii 28 de ani, de când „Studii și comunicări de etnologie” este periodic al Academiei Române, în paginile revistei noastre au fost aniversate/comemorate peste 100 de personalități științifice ale domeniului.

Profilul tematic / domenii

Anuarul „Studii şi comunicări de etnologie” cuprinde, așa cum spune și titlul, studii, articole şi materiale privind folclorul, etnologia și antropologia culturală de pe întreg arealul românesc.

Sunt tratate aspecte diverse, care vizează: etnografia şi arta populară, istoria culturii și civilizației tradiționale, istoria așezărilor rurale, arhitectura vernaculară, antropologia culturală, arhivistica, muzeografia, etnomuzicologie, conservarea și restaurarea obiectelor de patrimoniu, prezervarea tradiţiilor, obiceiurilor şi gastronomiei tradiţionale, a meşteşugurilor, elemente de botanică populară românească sau de magie, rituri apotropaice și de propițiere etc. Un capitol special este consacrat culturii populare germane din România, cu materiale publicate, în general, în limba germană, având rezumate în limba română.

Secţiunea Din etnologia germanilor din România a avut și are în continuare un mare succes în rândul saşilor, şvabilor şi landlerilor din ţară şi de peste hotare, datorită studiilor unor cercetători de marcă din ţară, precum Horst Klusch, Herbert Hoffmann, Roswith Capesius, Gudrun-Liane Ittu, Martin Bottesch, Paul Niedermaier, Sigrid Haldenwang, Raimonde Wiener, Inge Sommer, Irma Walter, dar şi din străinătate (Hanni și Michael Markel, Helga Stein, Michael Orend, Rosemarie Dörr, Irmgard Sedler).

Rubricile Aniversări și Comemorări, substanțiale și nelipsite încă din paginile de început ale revistei, permit oricând realizarea unui „calendar” al etnologiei românești, constituindu-se în veritabile micromonografii ale vieții și operei colaboratorilor revistei de-a lungul vremii.

La capitolul Note și recenzii sunt publicate atât scurte prezentări, cât și recenzii critice mai ample ale celor mai recente apariții editoriale în domeniu.

Cronica este o rubrică în care sunt consemnate cele mai importante evenimente etnologice desfășurate în anul în curs, în special a acelor evenimente științifice la care a luat parte și Institutul de Cercetări Socio-Uamne Sibiu, principalul editor al periodicului. Așadar, Cronica se constituie ca o istorie succintă a disciplinei, de-a lungul a peste patru decenii… Cronica aduce în atenție aspecte legate de activitatea din țară, dar și din străinătate, a institutelor academice, a muzeelor etnografice, a centrelor județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, a personalităților încă active, creând o interacțiune informativă extrem de utilă domeniului.

În general, la finalul Cronicii, adăugăm o listă cu titlurile cărților, periodicelor și DVD-urilor de profil primite la redacție, pentru o mai bună și promptă popularizare a noutăților editoriale.

Din 10 în 10 volume, pentru o mai ușoară identificare și documentare bibliografică, publicăm Sumarul general, structurat alfabetic, în funcție de numele autorilor.

Cu fiecare număr al revistei, cercul colaboratorilor s-a extins, materialele publicate de-a lungul timpului fiind semnate de debutanți care au devenit nume sonore pentru domeniu, dar și de cunoscuţi universitari şi cercetători în domeniul culturii populare tradiţionale. Amintim aici pe: Corneliu Bucur, Andreea Buzaș, Anca Goţia, Ana Grama, Horst Klusch, Ilie Moise, Amalia Pavelescu, Gheorghe Pavelescu – Sibiu; Rodica Colta, Gabriel Hălmăgean și Sorin Sabău – Arad; Ligia Fulga, Ioan Praoveanu – Brașov; Maria Bâtcă, Mihai Coman, Emilia Comişel, Nicolae Constantinescu, Iordan Datcu, Alexandru Dobre, Ștefan Dorondel, Ioana Fruntelată, Gheorghiţă Geană, Sabina Ispas, Corina Mihăescu, Vintilă Mihăilescu, Mihai Pop, Ghizela Suliţeanu, Narcisa Ştiucă, Ofelia Văduva, Boris Zderciuc – Bucureşti; Maria Bocşe, Nicolae Bot, Virgiliu Florea, Ioan Marcoş, Dumitru Pop, Ferenc Pozsony, Ion Şeuleanu – Cluj-Napoca; Nicolae Panea – Craiova; Vasile Adăscăliţei, Lucia Berdan și Petru Ursache – Iaşi; Ioan Godea – Oradea; Mihai și Ioana Dăncuș – Sighetu Marmației; Otilia Hedeşan, Gheorghe Luchescu – Timişoara; Steluța Pârâu – Tulcea; Camelia Burghele – Zalău; Emilia Martin – Gyula; Ion Taloș, Hanni și Michael Markel, Helga Stein, Irmgard Sedler – Germania; Adam Puslojić – Serbia; Virtudes Atero Burgos – Spania, Conceta Smedile – Italia etc.

Pentru o și mai eficientă diseminare a rezultatelor în domeniu, atunci când spațiul editorial și împrejurările ne-au permis, am realizat câte o rubrică specială, constituindu-se într-un nucleu tematic în care un anumit aspect sau o personalitate să fie prezentate pe larg de cei mai buni și avizați specialiști pe segmentul respectiv. Am procedat așa și pentru publicarea rezultatelor unor cercetări de teren din Mărginimea Sibiului, dar pentru a ne referi strict la perioada de timp supusă evaluării, putem invoca în acest sens: Centenar Gh. Pavelescu (1915-2008), în volumul din 2015; Centenar Ovidiu Bîrlea (1917-1990), în volumul din 2017 sau marcarea discretă a împlinirii, în 2019, a 85 de ani de viață ai etnologului Ion Taloș, prin publicarea unor pagini de corespondență.

Scopuri. Impactul asupra domeniului

Revista „Studii și comunicări de etnologie” se adresează tuturor cercetătorilor din domeniile: folclor, etnologie, antropologie și disciplinele conexe.

Revista publică doar lucrări originale, de o reală contribuție la cunoașterea și promovarea unor elemente mai mult sau mai puțin inedite ale culturii și civilizației de tip tradițional. Studiile și articolele valorifică atât documente de arhivă, aspecte teoretice, cât și cercetări de teren ale celor mai importanți cercetători ai domeniului, ale unor universitari de prestigiu, muzeografi reputați, arhiviști de vocație, specialiști din centrele județene de creație populară, dar și ale unor doctoranzi. Se asigură astfel o privire de ansamblu asupra discursului științific actual și un eficient dialog între generații, precum și o uniformizare din punctul de vedere al ariei de acoperire a principalelor centre universitare și, implicit, a principalelor zone etnografice din țară.

De-a lungul timpului revista s-a bucurat, prin grija redactorului șef și a colegiului redacțional, de o extrem de bună promovare la toate evenimentele științifice la care aceștia au participat. Revista a fost trimisă la cele mai importante saloane de carte, la Congresul Internațional de Istorie a Presei, anual fiind lansată la Salonul Național al Cărții de Etnologie de la Râmnicu Vâlcea, în cadrul Conferinței Naționale a Asociației de Științe Etnologice din România, la Sesiunea Națională a Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu etc.

De la prezentarea ei la diferite posturi de radio și până la receptarea critică în publicații de specialitate locale și naționale, revista s-a bucurat de aprecieri și a avut doar ecouri cât se poate de bune. Amintim aici doar câteva nume care și-au îndreptat atenția asupra revistei noastre și au promovat-o în sfera lor de activiate:

- Dieter Göllner – corespondentul radio al judeţului Sibiu – anunţă apariţia primului volum de Studii şi comunicări, la 1 sept. 1978, în cadrul rubricii „Orele serii”, transmiţând un interviu cu Ilie Moise, redactorul anuarului. Tot prin intermediul unui interviu (acordat de Horst Klusch lui Rolf Maurer) anunţă apariţia volumului I de Studii şi comunicări şi ziarul de limbă germană „Karpaten Rundschau” (nr. 49/8 decembrie 1978);

- Amalia Pavelescu, „Studii şi comunicări” I/1978, în „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, nr. 2/1979;

- Virgil Lazăr, Cercetări etnografice în „România Liberă”, 1 februarie 1979;

- Dan Munteanu, „Studii şi comunicări” I/1978, în „Transilvania”, serie nouă, anul VIII, nr. 8/1979, p. 51;

- Brigitte Missbächer, Neue Beiträge zur Volkskunde – Notizen zum Bändchen: Studien und Mitteilungen, în „Volks und cultur”, anul XXXI, nr. 2/1979;

- Simon Bretz, Active Folklore forschung, în „Karpaten Rundschau”, nr. 16/20 aprilie 1979;

- George Rotaru, „Studii și comunicări” 3/1981, în „Cântarea României”, nr. 3/1981;

- Titu Popescu, Preocupări de folclor şi etnografie, în „Tribuna”, 1.04.1982;

- Laura Sârbu, Un eveniment cultural, în „Radical”, joi, 24 octombrie 1991;

- Ştefan Mihai, Studii şi comunicări de etnologie, în „Radical”, 7.IX.1993;

- Narcisa Ştiucă, Studii şi comunicări de etnologie (redactor-șef Ilie Moise, tomurile VII-VIII), în „Revista de etnografie şi folclor”, nr. 4/1995, p. 492;

- Nicolae Scutea, Studii şi comunicări de etnologie, vol. IX, în „Opinia publică”, Sibiu, 21-27 februarie 1996;

- Ion Onuc Nemeş, Studii şi comunicări de etnologie, tomul IX/1995, în „Tribuna”, 15 decembrie 1995, p. 3;

- Maria Bocşe, Un valoros periodic de etnologie româno-germană, în „Adevărul de Cluj”, 12 martie 1997, p. 8;

- Doina Blaga, Studii şi comunicări de etnologie, în „Tribuna”, 15.I.1999, p. 2;

- Otilia Hedeşan, Studii şi comunicări de etnologie XIII – serie nouă – Sibiu, Editura Imago, 1999, 246 p., în „Orizont”, 15.II.2001, p. 13;

- Corina Mihăescu, Studii şi comunicări de etnologie, tom XIV/2000 – seria nouă, în „Buletin informativ”, nr. 3, C.N.C.P. Bucureşti, 2002;

- Maria Bocşe, Un valoros anuar de etnologie româno-germană, în „Adevărul de Cluj”, vineri, 11 octombrie 2002;

- Ioana Fruntelată, „Studii și comunicări de etnologie la aniversare”, în Buletin informativ al Centrului Național București, nr. 9/2007, p. 45.

- Ionuț Caragea,, „Studii și comunicări de etnologie”, tomul XXIV/ 2010, în „Vatra Veche”, nr. 3/ 2011, p. 86;

- Cornel Cotuțiu, Iarăși Sibiul e „fruncea”, în „Mișcarea Literară”, nr. 1/ 2018, p. 163.

2006 – anul în care a apărut tomul al XX-lea a fost, cu siguranță, unul dintre cei mai frumoși din viața revistei noastre. Personalități de primă mână ale etnologiei românești, prieteni sau colaboratori ai periodicului sibian ne-au trimis nu mai puțin de 23 de mesaje de felicitare și apreciere. O simplă trecere în revistă a câtorva dintre titlurile mesajelor – O publicație de referință (Sabina Ispas), Poartă deja semnele europenismului (Nicolae Constantinescu), Tot ceea ce fac ei contează (Otilia Hedeșan), O voce puternică în peisajul publicațiilor de specialitate (Nicolae Panea), Un profil inconfundabil (Gheorghiță Geană), S-a remarcat dincolo de fruntariile țării (Maria Bâtcă), O publicație mereu tânără (Maria Bozan) – ne face să sperăm că drumul parcurs de revista noastră a fost unul „decent și curajos”, că deși s-a înnoit cu fiecare număr, a evoluat în limitele unei reviste „clasice”, preocupată de soarta și statutul culturii tradiționale din România.

Apariția Bibliografiei românești de etnografie și folclor (2001-2010), partea I, coord. Rodica Raliade, București, 2015 (premiată de Academia Română), confirmă încă o dată prestigiul științific al anuarului de la Sibiu, Studii și comunicări de etnologie făcând parte dintre cele 10 periodice fișate de realizatorii acestui indispensabil instrument de lucru al oricărui cercetător.

Pe baza unor studii publicate în paginile periodicului nostru a fost realizată și o antologie intitulată Din etnologia germanilor din România (coord. Andreea Buzaș, Ilie Moise, Sibiu, Editura Honterus, 2017, 554 p.). Selecția operată a avut în vedere atât calitatea științifică a materialelor publicate, cât și „acoperirea” (pe cât posibil) a tuturor segmentelor reprezentative ale culturii tradiționale a germanilor din România: arhitectură vernaculară, artă populară, costum tradițional, ocupații, patrimoniul imaterial. Materialele reproduse, selectate cu multă acribie științifică, împreună cu fișele de autori, succint prezentate, oferă – mai mult decât orice sinteză de specialitate – o imagine completă și complexă a ultimelor cinci decenii de cercetări privind etnologia germanilor din spațiul carpatin.

Numeroase materiale din revista „Studii și comunicări de etnologie” se regăsesc în bibliografia unor fișe realizate pentru Enciclopedia Istoriografiei Românești, amplu proiect, în curs de publicare, al Academiei Române.

De asemenea, periodicul este inclus în bibliografia generală a unor facultăți de profil din București, Cluj-Napoca, Alba Iulia sau Sibiu.

Pe lângă pagina web, revista beneficiază, din 2019, și de o pagină de facebook, care ne permite să obținem un feedback în timp real și realizarea unor anumite statistici, spre exemplu, referitor la impactul paginii, care era, la începutul lunii octombrie, de 8.900 de utilizatori în ultimele 28 de zile.

În cei 45 de ani de la apariția primului număr, în jurul revistei „Studii și comunicări de etnologie” s-a adunat o arhivă considerabilă, reprezentând manuscrise, corespondență, CV-uri ale unor personalități, fotografii, ecouri ale receptării critice etc., pe care intenționăm să le valorificăm, în viitorul apropiat, într-o monografie.

Articolele sunt supuse unui proces de dublă evaluare colegială, în care identitatea autorilor și evaluatorilor va fi anonimizată (double blind peer-review).

Revista este publicată în decembrie, tot până în aceeași lună fiind primite și manuscrisele pentru numărul următor.